Predica, Luca 7:36-50, mesaj transmis prin Ionel BanuDescarca MP3
(ascunde notele...)
Isus e invitat la un fariseu ca sa ia masa. Atat de mult ne asteapta Domnul ca sa Il invitam. Abia asteapta sa facem un pas spre El ca El sa faca mai multi pasi spre noi.
Fariseul Il invita la el, dar el n-a beneficiat ca a venit la el Domnul domnilor si Imparatul imparatilor, ci o femeie pacatoasa, a beneficiat de iertarea Domnului. Femeia aceasta a venit acolo ca sa primeasca odihna pentru pacatele ei. Ps32:3 "gemetele mele necurmate", e cumplit sa fi invinuit de cugetul tau. Pacatul aduce durere, suferinta, "rusinea popoarelor". Ea era bolnava de pacat, avea nevoie de putere sa se impotriveasca pacatului.
Remediul pe care-l ofera Domnul. Femeia aceea era ingrozita de pacatele ei. Pacatul da placeri de-o clipa dar lasa-n suflet gol. "Atunci ti-am marturisit faradelegea". 1 Ioan 1:9 "sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice faradelege".
Cand stai inaintea Domnului ajungi sa cunosti adevarul. Si noua are sa ne spuna Domnul ceva. "Cine-l va iubi mai mult?" Femeia doar plange, doar lacrimi, si-n inima ei ii spune Domnului pacatele ei. Cat de mare au fost suferintele Domnului pentru pacatele noastre, Psalmul 22, "mi s-a facut inima ca ceara si se topeste inlauntrul meu". Femeia aceasta, prin lacrimile ei, isi marturisea vina.
Luca 15, cum este sa te pocaiesti? "ma voi intoarce la tatal meu". "Impotriva Ta, numai impotriva Ta am pacatuit, asa ca vei fi drept in hotararea Ta".
"Apoi a zis femeii:'Iertate iti sunt pacatele!'"
Ps32:5, "atunci Ti-am marturisit pacatul meu", "orice om evlavios sa se roage Tie la vreme potrivita". Fie ca in seara aceasta sa luati aceasta decizie: "voi marturisi Domnului pacatele mele".
...
(ascunde notele...)
Zidire, seara
Predica, 1 Ioan 3:11-15, mesaj transmis prin Nelu IstrateDescarca MP3
(ascunde notele...)
O neprihanire personala sau una data de Dumnezeu. Neprihanirea meritelor personale acuza, avem si noi astfel de ganduri?! Domnul stia totul despre viata acelei pacatoase.
Traim mai departe cu haina faptelor noastre. Sa ne uitam la fiul cel mare cand se intoarce fiul risipitor. Atitudinea lui Simon. Domnul Isus i-a cunoscut gandul. Cunoaste si gandurile noastre. Ce ne facem, suntem descoperiti. "Care il va iubi mai mult?", iertarea nu e un scop in sine, ci iubirea. Ce vorbeau ceilalti la masa si ce vorbeau aceste 2 inimi: fiinta aceasta este in stare, prin harul lui Dumnezeu, sa se apropie de Dumnezeu. Domnul asteapta de la noi manifestari, atitudini ale dragostei. Femeia aceasta s-a manifestat.
Firea aceasta cere inchinare tot timpul. Cui acordam iubirea?
Ai voie sa-L iubesti, sa faci exceptie fata de "dragostea celor mai multi se va raci".
"Tu nu mi-ai dat sarutare", "cinstiti pe Fiul!"="Sarutati pe Fiul!"
In final, "credinta ta te-a mantuit!", credinta care lucreaza prin dragoste. Femeia aceasta si-a manifestat dragostea "i le-a sarutat mult".
"Porunca pe care am auzit-o de la inceput este sa va iubiti unii pe altii". Cand nu ajungem pana la dragoste, nu am finalizat. Drumul trebuie sa mearga pana la iubire.
Cain era de la cel rau.
Neprihanirea lui Dumnezeu ne indeamna la har, la smerenie. Singura datorie care nu se termina niciodata: "sa va iubiti unii pe altii". Domnul s-a uitat la Abel si la jertfa lui. Imi place sa cred ca Abel era un disperat, se considera pierdut. Domnul S-a uitat la Abel si la jertfa lui. Se uita si-n seara aceasta la inimile noastre. "Cine iubeste", adica ceva continuu. Traiesc eu in neprihanire? Este posibil prin harul Lui. Fapta lui Abel, o fapta neprihanita: am nevoie de un miel.
Nu va mirati daca va uraste lumea din adunare. Este duhul lumii ceea ce simt fata de fratele meu? Exista dispret si printre crestini, dar nu e de la Domnul Isus, ci din neprihanirea personala. Duhul Lui nu poate lucra acolo, se strica sarbatoarea.
"Nu va mirati ca va uraste lumea"
"Cine nu iubeste pe fratele sau, ramane in moarte". Este starea cea mai grava.
"Oricine uraste pe fratele sau este un ucigas".
...
(ascunde notele...)
