duminică, 26 martie 2017

26 mar. 2017, Duminică - tin, 3

Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 20:1-38, Să-ți propui obiective în viață!, mesaj transmis prin Sergiu Iorgulescu Descarcă fișierul audio MP3
...

26 mar. 2017, Duminică - tin, 2

Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 20:1-38, mesaj transmis prin Daniel Dumitrescu Descarcă fișierul audio MP3
...

26 mar. 2017, Duminică - tin, 1

Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 20:1-38, mesaj transmis prin Daniel Nicoară Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 20:1 Când a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici și, după ce le-a dat sfaturi, și-a luat ziua bună de la ei și a plecat în Macedonia.
2 A străbătut ținutul acesta și a dat ucenicilor o mulțime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia,
3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar iudeii i-au întins curse. Atunci s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
4 Avea ca tovarăși până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh și Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe, Timotei, precum și Tihic și Trofim, care erau din Asia.
5 Aceștia au luat-o înainte și ne-au așteptat la Troa.
6 Iar noi, după zilele Praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi și, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat șapte zile.
7 În ziua dintâi a săptămânii, eram adunați laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor și și-a lungit vorbirea până la miezul nopții.
8 În odaia de sus, unde eram adunați, erau multe lumini.
9 Și un tânăr, numit Eutih, care ședea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut din catul al treilea și a fost ridicat mort.
10 Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit spre el, l-a luat în brațe și a zis: „Nu vă tulburați, căci sufletul lui este în el.”
11 După ce s-a suit iarăși, a frânt pâinea, a cinat și a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat.
12 Flăcăul a fost adus viu, și lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri.
13 Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie și am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întâlnim din nou, pentru că el trebuia să facă drumul pe jos.
14 Când s-a întâlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie și ne-am dus la Mitilene.
15 De aici am mers pe mare și a doua zi am ajuns în fața insulei Chios. În ziua următoare, de abia am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion și a doua zi am venit la Milet.
16 Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia, căci se grăbea ca, dacă-i va fi cu putință, să fie în Ierusalim de Ziua Cincizecimii.
17 Însă din Milet, Pavel a trimis la Efes și a chemat pe prezbiterii bisericii.
18 Când au venit la el, le-a zis: „Știți cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi în care am pus piciorul pe pământul Asiei.
19 Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi și în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor.
20 Știți că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos și nu m-am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului și în case
21 și să vestesc iudeilor și grecilor pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos.
22 Și acum, iată că, împins de duhul, mă duc la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întâmpla acolo.
23 Numai Duhul Sfânt mă înștiințează din cetate în cetate că mă așteaptă lanțuri și necazuri.
24 Dar eu nu țin numaidecât la viața mea, ca și cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfârșesc cu bucurie calea și slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.
25 Și acum, știu că nu-mi veți mai vedea fața, voi toți aceia în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu.
26 De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor.
27 Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.
28 Luați seama dar la voi înșivă și la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi1, ca să păstoriți Biserica Domnului, pe care a câștigat-o cu însuși sângele Său.
29 Știu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruța turma,
30 și se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor.
31 De aceea vegheați și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi.
32 Și acum, fraților, vă încredințez în mâna lui Dumnezeu și a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufletește și vă poate da moștenirea împreună cu toți cei sfințiți.
33 N-am râvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva.
34 Singuri știți că mâinile acestea au lucrat pentru trebuințele mele și ale celor ce erau cu mine.
35 În toate privințele v-am dat o pildă și v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuși a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primești.’ ”
36 După ce a vorbit astfel, a îngenuncheat și s-a rugat împreună cu ei toți.
37 Și au izbucnit cu toții în lacrimi, au căzut pe grumazul lui Pavel și l-au sărutat.
38 Căci erau întristați mai ales de vorba pe care le-o spusese el, că nu-i vor mai vedea fața. Și l-au petrecut până la corabie.
...

26 mar. 2017, Duminică - ev, 2

Evanghelizare, dimineața
Predică, Matei 6:7-13; Psalmul 73:1-28, Înșelăciunea bogățiilor, mesaj transmis prin Nicolae Vlaicu Descarcă fișierul audio MP3
...
Psalmul 73:1 Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată!
2 Totuși era să mi se îndoaie piciorul și era să-mi alunece pașii!
3 Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți când vedeam fericirea celor răi.
4 Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte și trupul le este încărcat de grăsime.
5 N-au parte de suferințele omenești și nu sunt loviți ca ceilalți oameni.
6 De aceea, mândria le slujește ca salbă și asuprirea este haina care-i învelește.
7 Li se bulbucă ochii de grăsime și au mai mult decât le-ar dori inima.
8 Râd și vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,
9 își înalță gura până la ceruri și limba le cutreieră pământul.
10 De aceea, aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,
11 și zice: „Ce ar putea să știe Dumnezeu și ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
12 Așa sunt cei răi: totdeauna fericiți și își măresc bogățiile.
13 Degeaba dar mi-am curățit eu inima și mi-am spălat mâinile în nevinovăție,
14 căci în fiecare zi sunt lovit și în toate diminețile sunt pedepsit.
15 Dacă aș zice: „Vreau să vorbesc ca ei”, iată că n-aș fi credincios neamului copiilor Tăi.
16 M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zadarnică mi-a fost truda,
17 până ce am intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu și am luat seama la soarta de la urmă a celor răi.
18 Da, Tu-i pui în locuri alunecoase și-i arunci în prăpăd.
19 Cum sunt nimiciți într-o clipă! Sunt pierduți, prăpădiți printr-un sfârșit năpraznic.
20 Ca un vis la deșteptare, așa le lepezi chipul, Doamne, la deșteptarea Ta!
21 Când mi se amăra inima și mă simțeam străpuns în măruntaie,
22 eram prost și fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23 Însă eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24 mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.
25 Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26 Carnea și inima pot să mi se prăpădească, fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea mea de moștenire.
27 Căci iată că cei ce se depărtează de Tine pier; Tu nimicești pe toți cei ce-Ți sunt necredincioși.
28 Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul, Dumnezeu, Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.
...

26 mar. 2017, Duminică - ev, 1

Evanghelizare, dimineața
Predică, Matei 6:7-13, mesaj transmis prin Andrei Banu Descarcă fișierul audio MP3
...
Matei 6:7 Când vă rugați, să nu bolborosiți aceleași vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați.
8 Să nu vă asemănați cu ei; căci Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință, mai înainte ca să-I cereți voi.
9 Iată dar cum trebuie să vă rugați: ‘Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău;
10 vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ.
11 Pâinea noastră cea de toate zilele1 dă-ne-o nouă astăzi
12 și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri2
13 și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!’
...

26 mar. 2017, Duminică - zidire

Zidire, dimineața
Predică, Faptele apostolilor 4:13-31, mesaj transmis prin Emilian Cristescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 4:13 Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan, s-au mirat, întrucât știau că erau oameni necărturari și de rând, și au priceput că fuseseră cu Isus.
14 Dar, fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.
15 Le-au poruncit doar să iasă din sobor, s-au sfătuit între ei
16 și au zis: „Ce vom face oamenilor acestora? Căci este știut de toți locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune vădită, pe care n-o putem tăgădui.
17 Dar, ca să nu se lățească vestea aceasta mai departe în norod, să-i amenințăm și să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.”
18 Și după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu niciun chip, nici să mai învețe pe oameni în Numele lui Isus.
19 Drept răspuns, Petru și Ioan le-au zis: „Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu,
20 căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut și am auzit.”
21 I-au amenințat din nou și i-au lăsat să plece, căci nu știau cum să-i pedepsească, din pricina norodului, fiindcă toți slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.
22 Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare avea mai bine de patruzeci de ani.
23 După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor și le-au istorisit tot ce le spuseseră preoții cei mai de seamă și bătrânii.
24 Când au auzit ei aceste lucruri, și-au ridicat glasul toți împreună către Dumnezeu și au zis: „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele!
25 Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: ‘Pentru ce se întărâtă neamurile și pentru ce cugetă noroadele lucruri deșarte?
26 Împărații pământului s-au răsculat și domnitorii s-au unit împotriva Domnului și împotriva Unsului Său.’
27 În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoțit în cetatea aceasta Irod și Pilat din Pont cu neamurile și cu noroadele lui Israel,
28 ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta și sfatul Tău.
29 Și acum, Doamne, uită-Te la amenințările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala
30 și întinde-Ți mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni și semne prin Numele Robului Tău celui sfânt, Isus.”
31 După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunați; toți s-au umplut de Duhul Sfânt și vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
...