duminică, 8 iunie 2014

8, Duminică - tin, 4

Tineret, seara
Predică, 1 Petru 4:17-19, mesaj transmis prin Andrei Banu Descarcă MP3
...
1 Petru 4:17 Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Și, dacă începe cu noi, care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? 4:18 Și, dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se va face cel nelegiuit și cel păcătos? 4:19 Așa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-și încredințeze sufletele credinciosului Ziditor și să facă ce este bine.
...

8, Duminică - tin, 3

Tineret, seara
Predică, 1 Petru 4:12,19, mesaj transmis prin Emi Bălăceanu Descarcă MP3
...
1 Petru 4:12 Preaiubiților, nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; 4:19 Așa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-și încredințeze sufletele credinciosului Ziditor și să facă ce este bine.
...

8, Duminică - tin, 2

Tineret, seara
Predică, 1 Petru 4:12-5:7, mesaj transmis prin Sergiu Iorgulescu Descarcă MP3
...
1 Petru 4:12 Preaiubiților, nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi;  4:13 dimpotrivă, bucurați-vă, întrucât aveți parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă înveseliți și la arătarea slavei Lui.  4:14 Dacă sunteți batjocoriți pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihnește peste voi.  4:15 Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaș sau ca hoț, sau ca făcător de rele, sau ca unul care se amestecă în treburile altuia.  4:16 Dimpotrivă, dacă suferă pentru că este creștin, să nu-i fie rușine, ci să proslăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta.  4:17 Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Și, dacă începe cu noi, care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?  4:18 Și, dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se va face cel nelegiuit și cel păcătos?  4:19 Așa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-și încredințeze sufletele credinciosului Ziditor și să facă ce este bine.  5:1 Sfătuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca și ei, un martor al patimilor lui Hristos și părtaș al slavei care va fi descoperită:  5:2 păstoriți turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine.  5:3 Nu ca și cum ați stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărțire, ci făcându-vă pilde turmei.  5:4 Și când Se va arăta Păstorul cel mare, veți căpăta cununa care nu se poate veșteji, a slavei.  5:5 Tot așa și voi, tinerilor, fiți supuși celor bătrâni. Și toți, în legăturile voastre, să fiți împodobiți cu smerenie. Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriți le dă har.”  5:6 Smeriți-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe.  5:7 Și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi.
...

8, Duminică - tin, 1

Tineret, seara
Poezie, Ioan 14:6, Unde-i adevărul oare ?, mesaj transmis prin Isac Blega Descarcă MP3
...
Ioan 14:6 Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
...

8, Duminică - zidire, 2

Zidire, dimineața
Predică, Faptele apostolilor 2:1-42, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă MP3
...

8, Duminică - ev, 1

Evanghelizare, dimineața
Predică, Faptele apostolilor 2:1-42, mesaj transmis prin Lucian Adam Descarcă MP3
...
Faptele apostolilor 2:1 În ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc.
2 Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei.
3 Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei și s-au așezat câte una pe fiecare din ei.
4 Și toți s-au umplut de Duh Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
5 Și se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer.
6 Când s-a auzit sunetul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas încremenită; pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
7 Toți se mirau, se minunau și ziceau unii către alții: „Toți aceștia care vorbesc nu sunt galileeni?
8 Cum, dar, îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut?
9 Parți, mezi, elamiți, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia,
10 Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei dinspre Cirena, oaspeți din Roma, iudei sau prozeliți,
11 cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!”
12 Toți erau uimiți, nu știau ce să creadă și ziceau unii către alții: „Ce vrea să zică aceasta?”
13 Dar alții își băteau joc și ziceau: „Sunt plini de must!”
14 Atunci Petru s-a sculat în picioare, cu cei unsprezece, a ridicat glasul și le-a zis: „Bărbați iudei și voi toți cei care locuiți în Ierusalim, să știți lucrul acesta și ascultați cuvintele mele!
15 Oamenii aceștia nu sunt beți, cum vă închipuiți voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi.
16 Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel:
17 „În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor proroci, tinerii voștri vor avea vedenii, și bătrânii voștri vor visa vise!
18 Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu și vor proroci.
19 Voi face să se arate semne sus în cer și minuni jos pe pământ, sânge, foc și un vârtej de fum;
20 soarele se va preface în întuneric, și luna în sânge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare și strălucită.
21 Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.”
22 Bărbați israeliți, ascultați cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, Om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele și lucrările pline de putere pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine știți;
23 pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât și după știința mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ați răstignit și L-ați omorât prin mâna celor fărădelege.
24 Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morții, pentru că nu era cu putință să fie ținut de ea.
25 Căci David zice despre El: „Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentru că El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.
26 De aceea, mi se bucură inima și mi se înveselește limba; chiar și trupul mi se va odihni în nădejde:
27 căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuința morților și nu vei îngădui ca sfântul Tău să vadă putrezirea.
28 Mi-ai făcut cunoscut căile vieții și Mă vei umple de bucurie cu starea Ta de față.”
29 Cât despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraților, să vă spun fără sfială că a murit și a fost îngropat; și mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi.
30 Fiindcă David era proroc și știa că Dumnezeu îi făgăduise cu jurământ că va ridica pe unul din urmașii săi pe scaunul lui de domnie,
31 despre învierea lui Hristos a prorocit și a vorbit el, când a zis că sufletul Lui nu va fi lăsat în Locuința morților și trupul Lui nu va vedea putrezirea.
32 Dumnezeu a înviat pe acest Isus, și noi toți suntem martori ai Lui.
33 Și acum, odată ce S-a înălțat prin dreapta lui Dumnezeu și a primit de la Tatăl făgăduința Duhului Sfânt, a turnat ce vedeți și auziți.
34 Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: „Domnul a zis Domnului meu: „Șezi la dreapta Mea,
35 până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.”
36 Să știe bine, dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus pe care L-ați răstignit voi.”
37 După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunși în inimă și au zis lui Petru și celorlalți apostoli: „Fraților, ce să facem?”
38 „Pocăiți-vă”, le-a zis Petru, „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh.
39 Căci făgăduința aceasta este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”
40 Și, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna și zicea: „Mântuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos.”
41 Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezați; și, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.
42 Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni.
...

8, Duminică - zidire

Zidire, dimineața
Predică, Evrei 12:12-29, Psalmul 107:1-43, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă MP3
...
Evrei 12:12 Întăriți-vă, dar, mâinile obosite și genunchii slăbănogiți;
13 croiți cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce șchioapătă să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.
14 Urmăriți pacea cu toți și sfințirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.
15 Luați seama bine ca nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă tulburare, și mulți să fie întinați de ea.
16 Vegheați să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut.
17 Știți că mai pe urmă, când a vrut să capete binecuvântarea, n-a fost primit; pentru că, măcar că o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe.
18 Voi nu v-ați apropiat de un munte care se putea atinge și care era cuprins de foc, nici de negură, nici de întuneric, nici de furtună,
19 nici de sunetul de trâmbiță, nici de glasul care vorbea în așa fel că cei ce l-au auzit au cerut să nu li se mai vorbească,
20 (pentru că nu puteau suferi porunca aceasta: „Chiar un dobitoc, dacă se va atinge de munte, să fie ucis cu pietre sau străpuns cu săgeata”.
21 Și priveliștea aceea era așa de înfricoșătoare încât Moise a zis: „sunt îngrozit și tremur!”)
22 Ci v-ați apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui Viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor,
23 de Biserica celor întâi născuți, care sunt scriși în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniți, făcuți desăvârșiți,
24 de Isus, Mijlocitorul legământului celui nou, și de sângele stropirii, care vorbește mai bine decât sângele lui Abel.
25 Luați seama ca nu cumva să nu voiți să ascultați pe Cel ce vă vorbește! Căci, dacă n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbește din ceruri,
26 al cărui glas a clătinat atunci pământul, și care acum a făcut făgăduința aceasta: „Voi mai clătina încă o dată nu numai pământul, ci și cerul.”
27 Cuvintele acestea „încă o dată” arată că schimbarea lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămână lucrurile care nu se clatină.
28 Fiindcă am primit, dar, o împărăție care nu se poate clătina, să ne arătăm mulțumitori și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică,
29 fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”.

Psalmul 107:1 „Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!”
2 Așa să zică cei răscumpărați de Domnul, pe care i-a izbăvit El din mâna vrăjmașului,
3 și pe care i-a strâns din toate țările: de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la mare.
4 Ei pribegeau prin pustiu, umblau pe căi neumblate, și nu găseau nicio cetate, unde să poată locui.
5 Sufereau de foame și de sete; le tânjea sufletul în ei.
6 Atunci, în strâmtorarea lor au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor;
7 i-a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într-o cetate de locuit.
8 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
9 Căci El a potolit setea sufletului însetat și a umplut de bunătăți sufletul flămând.
10 Cei ce ședeau în întuneric și umbra morții trăiau legați în ticăloșie și în fiare,
11 pentru că se răzvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentru că nesocotiseră sfatul Celui Preaînalt.
12 El le-a smerit inima prin suferință: au căzut, și nimeni nu i-a ajutat.
13 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor.
14 I-a scos din întuneric și de umbra morții și le-a rupt legăturile.
15 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
16 Căci El a sfărâmat porți din aramă și a rupt zăvoare din fier.
17 Nebunii, prin purtarea lor vinovată și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.
18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană, și erau lângă porțile morții.
19 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor;
20 a trimis cuvântul Său și i-a tămăduit și i-a scăpat de groapă.
21 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
22 Să-I aducă jertfe de mulțumiri și să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23 Cei ce se coborâseră pe mare în corăbii și făceau negoț pe apele cele mari,
24 aceia au văzut lucrările Domnului și minunile Lui în mijlocul adâncului.
25 El a zis și a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.
26 Se suiau spre ceruri, se coborau în adânc; sufletul le era pierdut în fața primejdiei.
27 Apucați de amețeală, se clătinau ca un om beat, și zadarnică le era toată iscusința.
28 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor.
29 A oprit furtuna, a adus liniștea, și valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit, și Domnul i-a dus în limanul dorit.
31 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
32 Să-L înalțe în adunarea poporului și să-L laude în adunarea bătrânilor!
33 El preface râurile în pustiu, și izvoarele de apă, în pământ uscat,
34 țara roditoare în țară sărată, din pricina răutății locuitorilor ei.
35 Tot El preface pustiul în iaz, și pământul uscat, în izvoare de ape.
36 Așază acolo pe cei flămânzi, și ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;
37 însămânțează ogoare, sădesc vii și-i culeg roadele.
38 El îi binecuvântă, și se înmulțesc nespus, și nu le împuținează vitele.
39 Dacă sunt împuținați și apăsați prin asuprire, nenorocire și suferință,
40 El varsă disprețul peste cei mari și-i face să pribegească prin pustiuri fără drum,
41 dar ridică pe cel lipsit, izbăvește pe cel nevoiaș și înmulțește familiile ca pe niște turme.
42 „Oamenii fără prihană văd lucrul acesta și se bucură, și orice nelegiuire își închide gura!”
43 Cine este înțelept să ia seama la aceste lucruri și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.
...