Zidire, dimineața
Predică, Faptele apostolilor 4:13-31, mesaj transmis prin Emilian Cristescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 4:13 Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan, s-au mirat, întrucât știau că erau oameni necărturari și de rând, și au priceput că fuseseră cu Isus.
14 Dar, fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.
15 Le-au poruncit doar să iasă din sobor, s-au sfătuit între ei
16 și au zis: „Ce vom face oamenilor acestora? Căci este știut de toți locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune vădită, pe care n-o putem tăgădui.
17 Dar, ca să nu se lățească vestea aceasta mai departe în norod, să-i amenințăm și să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.”
18 Și după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu niciun chip, nici să mai învețe pe oameni în Numele lui Isus.
19 Drept răspuns, Petru și Ioan le-au zis: „Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu,
20 căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut și am auzit.”
21 I-au amenințat din nou și i-au lăsat să plece, căci nu știau cum să-i pedepsească, din pricina norodului, fiindcă toți slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.
22 Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare avea mai bine de patruzeci de ani.
23 După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor și le-au istorisit tot ce le spuseseră preoții cei mai de seamă și bătrânii.
24 Când au auzit ei aceste lucruri, și-au ridicat glasul toți împreună către Dumnezeu și au zis: „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele!
25 Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: ‘Pentru ce se întărâtă neamurile și pentru ce cugetă noroadele lucruri deșarte?
26 Împărații pământului s-au răsculat și domnitorii s-au unit împotriva Domnului și împotriva Unsului Său.’
27 În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoțit în cetatea aceasta Irod și Pilat din Pont cu neamurile și cu noroadele lui Israel,
28 ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta și sfatul Tău.
29 Și acum, Doamne, uită-Te la amenințările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala
30 și întinde-Ți mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni și semne prin Numele Robului Tău celui sfânt, Isus.”
31 După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunați; toți s-au umplut de Duhul Sfânt și vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
...
duminică, 26 martie 2017
miercuri, 22 martie 2017
22 mar. 2017, Miercuri - 2
Zidire, seara
Predică, Marcu 6:1, mesaj transmis prin Andrei Mîrza Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 6:1 Isus a plecat de acolo și S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.
...
Predică, Marcu 6:1, mesaj transmis prin Andrei Mîrza Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 6:1 Isus a plecat de acolo și S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.
...
22 mar. 2017, Miercuri - 1
Zidire, seara
Predică, Marcu 6:1-13, mesaj transmis prin Sergiu Iorgulescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 6:1 Isus a plecat de acolo și S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.
2 Când a venit ziua Sabatului, a început să învețe pe norod în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, se mirau și ziceau: „De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta care I-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mâinile Lui?
3 Nu este acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile Lui aici, între noi?” Și găseau o pricină de poticnire în El.
4 Dar Isus le-a zis: „Un proroc nu este disprețuit decât în patria Lui, între rudele Lui și în casa Lui.”
5 N-a putut să facă nicio minune acolo, ci doar Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6 Și se mira de necredința lor. Isus străbătea satele de primprejur și învăța pe norod.
7 Atunci a chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le putere asupra duhurilor necurate.
8 Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag; să n-aibă nici pâine, nici traistă, nici bani de aramă la brâu;
9 să se încalțe cu sandale și să nu se îmbrace cu două haine.
10 Apoi le-a zis: „În orice casă veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela.
11 Și, dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, să plecați de acolo și să scuturați îndată praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru pământul Sodomei și Gomorei decât pentru cetatea aceea.”
12 Ucenicii au plecat și au propovăduit pocăința.
13 Scoteau mulți draci și ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și-i vindecau.
...
Predică, Marcu 6:1-13, mesaj transmis prin Sergiu Iorgulescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 6:1 Isus a plecat de acolo și S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.
2 Când a venit ziua Sabatului, a început să învețe pe norod în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, se mirau și ziceau: „De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta care I-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mâinile Lui?
3 Nu este acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile Lui aici, între noi?” Și găseau o pricină de poticnire în El.
4 Dar Isus le-a zis: „Un proroc nu este disprețuit decât în patria Lui, între rudele Lui și în casa Lui.”
5 N-a putut să facă nicio minune acolo, ci doar Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6 Și se mira de necredința lor. Isus străbătea satele de primprejur și învăța pe norod.
7 Atunci a chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le putere asupra duhurilor necurate.
8 Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag; să n-aibă nici pâine, nici traistă, nici bani de aramă la brâu;
9 să se încalțe cu sandale și să nu se îmbrace cu două haine.
10 Apoi le-a zis: „În orice casă veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela.
11 Și, dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, să plecați de acolo și să scuturați îndată praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru pământul Sodomei și Gomorei decât pentru cetatea aceea.”
12 Ucenicii au plecat și au propovăduit pocăința.
13 Scoteau mulți draci și ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și-i vindecau.
...
duminică, 19 martie 2017
19 mar. 2017, Duminică - tin, 3
Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 20:1-12, mesaj transmis prin Mihai Socoteanu Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Faptele apostolilor 20:1-12, mesaj transmis prin Mihai Socoteanu Descarcă fișierul audio MP3
...
19 mar. 2017, Duminică - tin, 2
Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 20:1-12, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Faptele apostolilor 20:1-12, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă fișierul audio MP3
...
19 mar. 2017, Duminică - tin, 1
Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 20:1-12, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 20:1 Când a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici și, după ce le-a dat sfaturi, și-a luat ziua bună de la ei și a plecat în Macedonia.
2 A străbătut ținutul acesta și a dat ucenicilor o mulțime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia,
3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar iudeii i-au întins curse. Atunci s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
4 Avea ca tovarăși până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh și Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe, Timotei, precum și Tihic și Trofim, care erau din Asia.
5 Aceștia au luat-o înainte și ne-au așteptat la Troa.
6 Iar noi, după zilele Praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi și, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat șapte zile.
7 În ziua dintâi a săptămânii, eram adunați laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor și și-a lungit vorbirea până la miezul nopții.
8 În odaia de sus, unde eram adunați, erau multe lumini.
9 Și un tânăr, numit Eutih, care ședea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut din catul al treilea și a fost ridicat mort.
10 Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit spre el, l-a luat în brațe și a zis: „Nu vă tulburați, căci sufletul lui este în el.”
11 După ce s-a suit iarăși, a frânt pâinea, a cinat și a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat.
12 Flăcăul a fost adus viu, și lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri.
...
Predică, Faptele apostolilor 20:1-12, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 20:1 Când a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici și, după ce le-a dat sfaturi, și-a luat ziua bună de la ei și a plecat în Macedonia.
2 A străbătut ținutul acesta și a dat ucenicilor o mulțime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia,
3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar iudeii i-au întins curse. Atunci s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
4 Avea ca tovarăși până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh și Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe, Timotei, precum și Tihic și Trofim, care erau din Asia.
5 Aceștia au luat-o înainte și ne-au așteptat la Troa.
6 Iar noi, după zilele Praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi și, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat șapte zile.
7 În ziua dintâi a săptămânii, eram adunați laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor și și-a lungit vorbirea până la miezul nopții.
8 În odaia de sus, unde eram adunați, erau multe lumini.
9 Și un tânăr, numit Eutih, care ședea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut din catul al treilea și a fost ridicat mort.
10 Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit spre el, l-a luat în brațe și a zis: „Nu vă tulburați, căci sufletul lui este în el.”
11 După ce s-a suit iarăși, a frânt pâinea, a cinat și a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat.
12 Flăcăul a fost adus viu, și lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri.
...
19 mar. 2017, Duminică - ev, 2
Evanghelizare, dimineața
Predică, Ioan 13:1-17, mesaj transmis prin Mihai Socoteanu Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Ioan 13:1-17, mesaj transmis prin Mihai Socoteanu Descarcă fișierul audio MP3
...
19 mar. 2017, Duminică - ev, 1
Evanghelizare, dimineața
Predică, Ioan 13:1-17, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Ioan 13:1 Înainte de Praznicul Paștelor, Isus, ca Cel care știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.
2 În timpul cinei, după ce Diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
3 Isus, fiindcă știa că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce,
4 S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ștergar și S-a încins cu el.
5 Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins.
6 A venit deci la Simon Petru. Și Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar și mâinile, și capul!”
10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuință să-și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, și voi sunteți curați, dar nu toți.”
11 Căci știa pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.”
12 După ce le-a spălat picioarele, Și-a luat hainele, S-a așezat iarăși la masă și le-a zis: „Înțelegeți voi ce v-am făcut Eu?
13 Voi Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.
14 Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora.
15 Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu.
16 Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis.
17 Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți.
...
Predică, Ioan 13:1-17, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Ioan 13:1 Înainte de Praznicul Paștelor, Isus, ca Cel care știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.
2 În timpul cinei, după ce Diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
3 Isus, fiindcă știa că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce,
4 S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ștergar și S-a încins cu el.
5 Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins.
6 A venit deci la Simon Petru. Și Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar și mâinile, și capul!”
10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuință să-și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, și voi sunteți curați, dar nu toți.”
11 Căci știa pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.”
12 După ce le-a spălat picioarele, Și-a luat hainele, S-a așezat iarăși la masă și le-a zis: „Înțelegeți voi ce v-am făcut Eu?
13 Voi Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.
14 Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora.
15 Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu.
16 Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis.
17 Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți.
...
19 mar. 2017, Duminică - ev, 1
Evanghelizare, dimineața
Predică, Ioan 13:1-17, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Ioan 13:1 Înainte de Praznicul Paștelor, Isus, ca Cel care știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.
2 În timpul cinei, după ce Diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
3 Isus, fiindcă știa că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce,
4 S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ștergar și S-a încins cu el.
5 Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins.
6 A venit deci la Simon Petru. Și Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar și mâinile, și capul!”
10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuință să-și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, și voi sunteți curați, dar nu toți.”
11 Căci știa pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.”
12 După ce le-a spălat picioarele, Și-a luat hainele, S-a așezat iarăși la masă și le-a zis: „Înțelegeți voi ce v-am făcut Eu?
13 Voi Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.
14 Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora.
15 Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu.
16 Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis.
17 Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți.
...
Predică, Ioan 13:1-17, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Ioan 13:1 Înainte de Praznicul Paștelor, Isus, ca Cel care știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.
2 În timpul cinei, după ce Diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
3 Isus, fiindcă știa că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce,
4 S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ștergar și S-a încins cu el.
5 Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins.
6 A venit deci la Simon Petru. Și Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar și mâinile, și capul!”
10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuință să-și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, și voi sunteți curați, dar nu toți.”
11 Căci știa pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.”
12 După ce le-a spălat picioarele, Și-a luat hainele, S-a așezat iarăși la masă și le-a zis: „Înțelegeți voi ce v-am făcut Eu?
13 Voi Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.
14 Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora.
15 Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu.
16 Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis.
17 Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți.
...
19 mar. 2017, Duminică - zidire
Zidire, dimineața
Predică, Exodul 32:1-6, mesaj transmis prin Mihai Socoteanu Descarcă fișierul audio MP3
...
Exodul 32:1 Poporul, văzând că Moise zăbovește să se coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis: „Haide, fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră, căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut!”
2 Aaron le-a răspuns: „Scoateți cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre și aduceți-i la mine.”
3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus lui Aaron.
4 El i-a luat din mâinile lor, a bătut aurul cu dalta și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: „Israele, iată dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului!”
5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a strigat: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!”
6 A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineață și au adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire. Poporul a șezut de a mâncat și a băut; apoi s-au sculat să joace.
...
Predică, Exodul 32:1-6, mesaj transmis prin Mihai Socoteanu Descarcă fișierul audio MP3
...
Exodul 32:1 Poporul, văzând că Moise zăbovește să se coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis: „Haide, fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră, căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut!”
2 Aaron le-a răspuns: „Scoateți cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre și aduceți-i la mine.”
3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus lui Aaron.
4 El i-a luat din mâinile lor, a bătut aurul cu dalta și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: „Israele, iată dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului!”
5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a strigat: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!”
6 A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineață și au adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire. Poporul a șezut de a mâncat și a băut; apoi s-au sculat să joace.
...
miercuri, 15 martie 2017
15 mar. 2017, Miercuri - 2
Zidire, seara
Predică, Marcu 5:21-43, Nu trebuie să ne temem că suntem singuri pe drumul acesta!, mesaj transmis prin Lucian Adam Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Marcu 5:21-43, Nu trebuie să ne temem că suntem singuri pe drumul acesta!, mesaj transmis prin Lucian Adam Descarcă fișierul audio MP3
...
15 mar. 2017, Miercuri - 1
Zidire, seara
Predică, Marcu 5:21-43, mesaj transmis prin Andrei Banu Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 5:21 După ce a trecut Isus iarăși de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lângă mare.
22 Atunci a venit unul din fruntașii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntașul s-a aruncat la picioarele Lui
23 și I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetița mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ți pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască.”
24 Isus a plecat împreună cu el. Și după El mergea mult norod și-L îmbulzea.
25 Și era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge.
26 Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău.
27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s-a atins de haina Lui.
28 Căci își zicea ea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.”
29 Și îndată, a secat izvorul sângelui ei. Și a simțit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.
30 Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându-Se spre mulțime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai zici: ‘Cine s-a atins de Mine?’”
32 El se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.
33 Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul.
34 Dar Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta.”
35 Pe când vorbea El încă, iată că vin niște oameni de la fruntașul sinagogii, care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învățătorul?”
36 Dar Isus, fără să țină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”
37 Și n-a îngăduit nimănui să-L însoțească, afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 Au ajuns la casa fruntașului sinagogii. Acolo, Isus a văzut o zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult.
39 A intrat înăuntru și le-a zis: „Pentru ce faceți atâta zarvă și pentru ce plângeți? Copila n-a murit, ci doarme.”
40 Ei își băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toți, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei ce-L însoțiseră și a intrat acolo unde zăcea copila.
41 A apucat-o de mână și i-a zis: „Talita cumi”, care, tălmăcit, înseamnă: „Fetițo, scoală-te, îți zic!”
42 Îndată, fetița s-a sculat și a început să umble, căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniți.
43 Isus le-a poruncit cu tărie să nu știe nimeni lucrul acesta și a zis să dea de mâncare fetiței.
...
Predică, Marcu 5:21-43, mesaj transmis prin Andrei Banu Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 5:21 După ce a trecut Isus iarăși de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lângă mare.
22 Atunci a venit unul din fruntașii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntașul s-a aruncat la picioarele Lui
23 și I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetița mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ți pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască.”
24 Isus a plecat împreună cu el. Și după El mergea mult norod și-L îmbulzea.
25 Și era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge.
26 Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău.
27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s-a atins de haina Lui.
28 Căci își zicea ea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.”
29 Și îndată, a secat izvorul sângelui ei. Și a simțit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.
30 Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându-Se spre mulțime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai zici: ‘Cine s-a atins de Mine?’”
32 El se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.
33 Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul.
34 Dar Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta.”
35 Pe când vorbea El încă, iată că vin niște oameni de la fruntașul sinagogii, care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învățătorul?”
36 Dar Isus, fără să țină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”
37 Și n-a îngăduit nimănui să-L însoțească, afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 Au ajuns la casa fruntașului sinagogii. Acolo, Isus a văzut o zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult.
39 A intrat înăuntru și le-a zis: „Pentru ce faceți atâta zarvă și pentru ce plângeți? Copila n-a murit, ci doarme.”
40 Ei își băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toți, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei ce-L însoțiseră și a intrat acolo unde zăcea copila.
41 A apucat-o de mână și i-a zis: „Talita cumi”, care, tălmăcit, înseamnă: „Fetițo, scoală-te, îți zic!”
42 Îndată, fetița s-a sculat și a început să umble, căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniți.
43 Isus le-a poruncit cu tărie să nu știe nimeni lucrul acesta și a zis să dea de mâncare fetiței.
...
duminică, 12 martie 2017
12 mar. 2017, Duminică - tin, 2
Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 19:21-41, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Faptele apostolilor 19:21-41, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă fișierul audio MP3
...
12 mar. 2017, Duminică - tin, 1
Tineret, seara
Predică, Faptele apostolilor 19:21-41, mesaj transmis prin Andrei Mîrza Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 19:21 După ce s-au petrecut aceste lucruri, Pavel și-a pus de gând să se ducă la Ierusalim, trecând prin Macedonia și Ahaia. „După ce voi merge acolo”, își zicea el, „trebuie să văd și Roma.” 19:22 A trimis în Macedonia pe doi din ajutoarele lui, pe Timotei și Erast, iar el a mai rămas câtăva vreme în Asia. 19:23 Pe vremea aceea, s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului. 19:24 Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de ale Dianei și aducea lucrătorilor săi nu puțin câștig cu ele. 19:25 I-a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeași meserie, și le-a zis: „Oamenilor, știți că bogăția noastră atârnă de meseria aceasta; 19:26 și vedeți și auziți că Pavel acesta, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, a înduplecat și a abătut mult norod și zice că zeii făcuți de mâini nu sunt dumnezei. 19:27 Primejdia care vine din acest fapt nu este numai că meseria noastră cade în dispreț; dar și că templul marii zeițe Diana este socotit ca o nimica și chiar măreția aceleia care este cinstită în toată Asia și în toată lumea este nimicită.” 19:28 Cuvintele acestea i-au umplut de mânie și au început să strige: „Mare este Diana efesenilor!” 19:29 Toată cetatea s-a tulburat. Au năvălit cu toții într-un gând în teatru și au luat cu ei pe macedonenii Gaiu și Aristarh, tovarășii de călătorie ai lui Pavel. 19:30 Pavel voia să vină înaintea norodului, dar nu l-au lăsat ucenicii. 19:31 Chiar și unii din mai marii Asiei care-i erau prieteni au trimis la el să-l roage să nu se ducă la teatru. 19:32 Unii strigau una, alții alta, căci adunarea era în învălmășeală, și cei mai mulți nici nu știau pentru ce se adunaseră. 19:33 Atunci au scos din norod pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte. Alexandru a făcut semn cu mâna și voia să se apere înaintea norodului. 19:34 Dar când l-au cunoscut că este iudeu, au strigat toți într-un glas, timp de aproape două ceasuri: „Mare este Diana efesenilor!” 19:35 Totuși logofătul a potolit norodul și a zis: „Bărbați efeseni, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este păzitoarea templului marii Diane și a chipului ei căzut din cer? 19:36 Fiindcă nimeni nu poate să tăgăduiască lucrul acesta, trebuie să vă potoliți și să nu faceți nimic cu pornire nechibzuită. 19:37 Căci ați adus aici pe oamenii aceștia care nu sunt vinovați nici de jefuirea templului, nici de hulă împotriva zeiței noastre. 19:38 Deci dacă, în adevăr, Dimitrie și meșterii lui au să se plângă împotriva cuiva, sunt zile de judecată și sunt dregători; să se pârască unii pe alții. 19:39 Dar dacă umblați după altceva, se va hotărî într-o adunare legiuită. 19:40 Noi, de fapt, suntem în primejdie să fim învinuiți de răscoală pentru cele întâmplate astăzi, căci n-avem niciun temei ca să putem îndreptăți zarva aceasta.” 19:41 După aceste cuvinte, a dat drumul adunării.
...
Predică, Faptele apostolilor 19:21-41, mesaj transmis prin Andrei Mîrza Descarcă fișierul audio MP3
...
Faptele apostolilor 19:21 După ce s-au petrecut aceste lucruri, Pavel și-a pus de gând să se ducă la Ierusalim, trecând prin Macedonia și Ahaia. „După ce voi merge acolo”, își zicea el, „trebuie să văd și Roma.” 19:22 A trimis în Macedonia pe doi din ajutoarele lui, pe Timotei și Erast, iar el a mai rămas câtăva vreme în Asia. 19:23 Pe vremea aceea, s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului. 19:24 Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de ale Dianei și aducea lucrătorilor săi nu puțin câștig cu ele. 19:25 I-a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeași meserie, și le-a zis: „Oamenilor, știți că bogăția noastră atârnă de meseria aceasta; 19:26 și vedeți și auziți că Pavel acesta, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, a înduplecat și a abătut mult norod și zice că zeii făcuți de mâini nu sunt dumnezei. 19:27 Primejdia care vine din acest fapt nu este numai că meseria noastră cade în dispreț; dar și că templul marii zeițe Diana este socotit ca o nimica și chiar măreția aceleia care este cinstită în toată Asia și în toată lumea este nimicită.” 19:28 Cuvintele acestea i-au umplut de mânie și au început să strige: „Mare este Diana efesenilor!” 19:29 Toată cetatea s-a tulburat. Au năvălit cu toții într-un gând în teatru și au luat cu ei pe macedonenii Gaiu și Aristarh, tovarășii de călătorie ai lui Pavel. 19:30 Pavel voia să vină înaintea norodului, dar nu l-au lăsat ucenicii. 19:31 Chiar și unii din mai marii Asiei care-i erau prieteni au trimis la el să-l roage să nu se ducă la teatru. 19:32 Unii strigau una, alții alta, căci adunarea era în învălmășeală, și cei mai mulți nici nu știau pentru ce se adunaseră. 19:33 Atunci au scos din norod pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte. Alexandru a făcut semn cu mâna și voia să se apere înaintea norodului. 19:34 Dar când l-au cunoscut că este iudeu, au strigat toți într-un glas, timp de aproape două ceasuri: „Mare este Diana efesenilor!” 19:35 Totuși logofătul a potolit norodul și a zis: „Bărbați efeseni, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este păzitoarea templului marii Diane și a chipului ei căzut din cer? 19:36 Fiindcă nimeni nu poate să tăgăduiască lucrul acesta, trebuie să vă potoliți și să nu faceți nimic cu pornire nechibzuită. 19:37 Căci ați adus aici pe oamenii aceștia care nu sunt vinovați nici de jefuirea templului, nici de hulă împotriva zeiței noastre. 19:38 Deci dacă, în adevăr, Dimitrie și meșterii lui au să se plângă împotriva cuiva, sunt zile de judecată și sunt dregători; să se pârască unii pe alții. 19:39 Dar dacă umblați după altceva, se va hotărî într-o adunare legiuită. 19:40 Noi, de fapt, suntem în primejdie să fim învinuiți de răscoală pentru cele întâmplate astăzi, căci n-avem niciun temei ca să putem îndreptăți zarva aceasta.” 19:41 După aceste cuvinte, a dat drumul adunării.
...
12 mar. 2017, Duminică - ev, 2
Evanghelizare, dimineața
Predică, 1 Petru 2:6-10, Efeseni 2:11-13, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă fișierul audio MP3
...
1 Petru 2:6 Căci este scris în Scriptură: „Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; și cine se încrede în El nu va fi dat de rușine.”
7 Cinstea aceasta este dar pentru voi care ați crezut! Dar pentru cei necredincioși, „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului”
8 și „o piatră de poticnire și o stâncă de cădere”. Ei se lovesc de ea, pentru că n-au crezut Cuvântul, și la aceasta sunt rânduiți.
9 Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;
10 pe voi, care odinioară nu erați un popor, dar acum sunteți poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăți îndurare, dar acum ați căpătat îndurare.
Efeseni 2:11 De aceea, voi, care altădată erați neamuri din naștere, numiți netăiați împrejur de către aceia care se cheamă tăiați împrejur și care sunt tăiați împrejur în trup de mâna omului,
12 aduceți-vă aminte că în vremea aceea erați fără Hristos, fără drept de cetățenie în Israel, străini de legămintele făgăduinței, fără nădejde și fără Dumnezeu în lume.
13 Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară erați depărtați, ați fost apropiați prin sângele lui Hristos.
...
Predică, 1 Petru 2:6-10, Efeseni 2:11-13, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă fișierul audio MP3
...
1 Petru 2:6 Căci este scris în Scriptură: „Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; și cine se încrede în El nu va fi dat de rușine.”
7 Cinstea aceasta este dar pentru voi care ați crezut! Dar pentru cei necredincioși, „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului”
8 și „o piatră de poticnire și o stâncă de cădere”. Ei se lovesc de ea, pentru că n-au crezut Cuvântul, și la aceasta sunt rânduiți.
9 Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;
10 pe voi, care odinioară nu erați un popor, dar acum sunteți poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăți îndurare, dar acum ați căpătat îndurare.
Efeseni 2:11 De aceea, voi, care altădată erați neamuri din naștere, numiți netăiați împrejur de către aceia care se cheamă tăiați împrejur și care sunt tăiați împrejur în trup de mâna omului,
12 aduceți-vă aminte că în vremea aceea erați fără Hristos, fără drept de cetățenie în Israel, străini de legămintele făgăduinței, fără nădejde și fără Dumnezeu în lume.
13 Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară erați depărtați, ați fost apropiați prin sângele lui Hristos.
...
12 mar. 2017, Duminică - ev, 1
Evanghelizare, dimineața
Predică, Levitic 19:16, mesaj transmis prin Daniel Dumitrescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Levitic 19:16 Să nu umbli cu bârfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieții aproapelui tău. Eu sunt Domnul.
...
Predică, Levitic 19:16, mesaj transmis prin Daniel Dumitrescu Descarcă fișierul audio MP3
...
Levitic 19:16 Să nu umbli cu bârfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieții aproapelui tău. Eu sunt Domnul.
...
12 mar. 2017, Duminică - zidire
Zidire, dimineața
Predică, 1 Timotei 2:5-10, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă fișierul audio MP3
...
1 Timotei 2:5 Căci este un singur Dumnezeu și este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos,
6 care S-a dat pe Sine Însuși ca preț de răscumpărare pentru toți: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită,
7 și propovăduitorul și apostolul Lui am fost pus eu – spun adevărul în Hristos, nu mint – ca să învăț pe neamuri credința și adevărul.
8 Vreau dar ca bărbații să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli.
9 Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,
10 ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.
...
Predică, 1 Timotei 2:5-10, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă fișierul audio MP3
...
1 Timotei 2:5 Căci este un singur Dumnezeu și este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos,
6 care S-a dat pe Sine Însuși ca preț de răscumpărare pentru toți: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită,
7 și propovăduitorul și apostolul Lui am fost pus eu – spun adevărul în Hristos, nu mint – ca să învăț pe neamuri credința și adevărul.
8 Vreau dar ca bărbații să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli.
9 Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,
10 ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.
...
miercuri, 8 martie 2017
8 mar. 2017, Miercuri - 3
Zidire, seara
Predică, Marcu 5:1-20, mesaj transmis prin Nicolae Vlaicu Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Marcu 5:1-20, mesaj transmis prin Nicolae Vlaicu Descarcă fișierul audio MP3
...
8 mar. 2017, Miercuri - 2
Zidire, seara
Predică, Marcu 5:1-20, mesaj transmis prin Victoraș Toculeț Descarcă fișierul audio MP3
...
Predică, Marcu 5:1-20, mesaj transmis prin Victoraș Toculeț Descarcă fișierul audio MP3
...
8 mar. 2017, Miercuri - 1
Zidire, seara
Predică, Marcu 5:1-20, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 5:1 Au ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul gadarenilor.
2 Când a ieșit Isus din corabie, L-a întâmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpânit de un duh necurat.
3 Omul acesta își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț.
4 Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi și cu cătușe la mâini, dar rupsese cătușele și sfărâmase obezile, și nimeni nu-l putea domoli.
5 Totdeauna, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, țipând și tăindu-se cu pietre.
6 Când a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat
7 și a strigat cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu să nu mă chinuiești!”
8 Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din omul acesta!”
9 „Care-ți este numele?” l-a întrebat Isus. „Numele meu este Legiune, a răspuns el, pentru că suntem mulți.”
10 Și Îl ruga stăruitor să nu-i trimită afară din ținutul acela.
11 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care pășteau.
12 Și dracii L-au rugat și au zis: „Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.”
13 Isus le-a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a repezit de pe râpă în mare. Erau aproape două mii și s-au înecat în mare.
14 Porcarii au fugit și au dat de știre în cetate și prin satele vecine. Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.
15 Au venit la Isus, și iată pe cel ce fusese îndrăcit și avusese legiunea de draci șezând jos îmbrăcat și întreg la minte; și s-au înspăimântat.
16 Cei ce văzuseră cele întâmplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit și cu porcii.
17 Atunci au început să roage pe Isus să plece din ținutul lor.
18 Pe când Se suia El în corabie, omul care fusese îndrăcit Îl ruga să-l lase să rămână cu El.
19 Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: „Du-te acasă la ai tăi și povestește-le tot ce ți-a făcut Domnul și cum a avut milă de tine.”
20 El a plecat și a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse Isus. Și toți se minunau.
...
Predică, Marcu 5:1-20, mesaj transmis prin Florin Ghiță Descarcă fișierul audio MP3
...
Marcu 5:1 Au ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul gadarenilor.
2 Când a ieșit Isus din corabie, L-a întâmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpânit de un duh necurat.
3 Omul acesta își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț.
4 Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi și cu cătușe la mâini, dar rupsese cătușele și sfărâmase obezile, și nimeni nu-l putea domoli.
5 Totdeauna, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, țipând și tăindu-se cu pietre.
6 Când a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat
7 și a strigat cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu să nu mă chinuiești!”
8 Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din omul acesta!”
9 „Care-ți este numele?” l-a întrebat Isus. „Numele meu este Legiune, a răspuns el, pentru că suntem mulți.”
10 Și Îl ruga stăruitor să nu-i trimită afară din ținutul acela.
11 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care pășteau.
12 Și dracii L-au rugat și au zis: „Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.”
13 Isus le-a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a repezit de pe râpă în mare. Erau aproape două mii și s-au înecat în mare.
14 Porcarii au fugit și au dat de știre în cetate și prin satele vecine. Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.
15 Au venit la Isus, și iată pe cel ce fusese îndrăcit și avusese legiunea de draci șezând jos îmbrăcat și întreg la minte; și s-au înspăimântat.
16 Cei ce văzuseră cele întâmplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit și cu porcii.
17 Atunci au început să roage pe Isus să plece din ținutul lor.
18 Pe când Se suia El în corabie, omul care fusese îndrăcit Îl ruga să-l lase să rămână cu El.
19 Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: „Du-te acasă la ai tăi și povestește-le tot ce ți-a făcut Domnul și cum a avut milă de tine.”
20 El a plecat și a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse Isus. Și toți se minunau.
...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)