duminică, 13 mai 2012

13, Duminică - 2

Evanghelizare, dimineaţa
Predică, Ioan 19:17-30, mesaj transmis prin Oscar Rául Tello, tradus de Cristian Olaru Descarcă MP3

...
Evanghelia ne prezintă exact cum a fost moartea şi crucificarea Domnului Isus Hristos.
Tatăl meu are 98 de ani, e în Peru, e bolnav şi aproape de moarte. Ce ai vrea să-ţi spună tatăl tău înainte de a muri? Şi te aştepţi să primeşti ceva, dar când ajunge la tine, să moară. Tu ai muncit tot timpul în fabrica tatălui tău, dar ai rămas fără nimic. Dar nu este aşa şi cu Dumnezeu.
Ioan 19:17-30, răstignirea Domnului Isus.
Ce scenă frumoasă putem vedea aici. Dar a fost greu pentru Domnul Isus.
Ucenicii au mers atâta timp cu El, ei aveau diferite meserii: pescari, vameşi, apoi Saul ca prigonitor al Bisericii. În acest timp El a fost aproape de poporul Israel, era între cei refuzaţi. El a deschis ochii orbilor, a făcut atâtea minuni în mijlocul poporului. Apostolii au auzit de la Domnul Isus că îi va elibera. Poporul era atras de Domnul Isus.
Dar mai târziu vedem pe Isus vândut de unul din cei 12 ucenici. Şi mai apoi Îl vedem pe Domnul bătut. Apostolii nu puteau recunoaşte pe Domnul pentru că atât de tare fusese schingiuit. El trecea prin cea mai mare ruşine. Dar El nu a renunţat, era gata să-Şi dea viaţa Sa. Acum El merge la cruce ca să moară pentru păcatele noastre.
Ioan vedea tot, întregul Calvar, şi ajungând la Golgota a văzut cum Îi băteau cuie în mâini. Ioan stătea acolo cu femeile şi privea această scenă incredibilă. Ioan a auzit pe Domnul spunând: "S-a isprăvit!". Şi apoi Ioan s-a întors la ucenici şi le-a spus până la ultimul cuvânt. Şi ucenicilor nu le venea să creadă ce auziseră de la Ioan.
Ucenicii se încredeau în Isus ca un eliberator politic. Ei întrebau, ce vor câştiga mergând cu Domnul Isus? Mulţi pescari ziceau, mai bine rămâneam la pescuit, decât să risipesc trei ani şi jumătate.
Luca 24:13-21
Observaţi vs.21 "trăgeam nădejde că El este acela care va izbăvi pe Israel". Problema este că noi, care suntem credincioşi de atâta timp, considerăm că Dumnezeu trebuie să facă cum vrem.
Ucenicii ar fi zis, "aveam vise mari, mi-am lăsat serviciul, şi acum mi-am dat seama că am pierdut timpul, aştept venirea Domnului şi încă n-a venit, şi am ajuns bătrân" şi mulţi tineri zic "şi eu ar trebui să-L slujesc mai bine pe Domnul". Credeţi că Dumnezeu Îşi minte Fiul, aţi auzit că Dumnezeu minte pe vreo persoana, nu, pentru că Dumnezeu nu minte. Pentru ucenici acele ultime cuvinte au fost cuvinte de predare. În momentul morţii Domnului, Baraba se bucura de libertate. Satana zicea: acum l-am înfrânt pe Fiul lui Dumnezeu. Dar Domnul Isus Hristos a fost ca într-o luptă corp la corp, dar la urmă moare. Dar moare cu un scop, 1 Corinteni 2:7-8. Ar fi putut Învăţătorul să nu moară pe cruce, dar El trebuia să urmeze ceea ce Tatăl Îi poruncise. În momentul în care spune "s-a isprăvit", pentru Tatăl a fost un cuvânt de împlinire. Pentru că de secole se vărsa sângele de animale pentru iertarea păcatelor, dar El s-a jertfit odată pentru totdeauna.
Evrei 10:11-12, El a adus o jertfă odată pentru totdeauna, pentru păcate.
Ce înseamnă pentru noi "S-a isprăvit"? Ne dă siguranţă fiecăruia dintre noi, dar spune şi că "tot ceea ce am făcut, am făcut". Doar trebuie să crezi aceste cuvinte.
Noi ca şi copii ai lui Dumnezeu, tu crezi că întreaga lucrare a lui Dumnezeu este împlinită? Tu care predici, de ce te tem să predici? Domnul n-a murit pentru nepoţi ci pentru fii!
Trebuie să ne agăţăm de aceste cuvinte. Dacă ai cumva vreo îndoială, şi noi putem pierde, ca şi ucenicii, atâţia ani în Biserică şi n-am câştigat nimic.
Mulţi misionari au fost trimişi din America Latină la musulmani, şi din 10, 6 se converteau la islamism, pentru că ziceau că în biserica lor nu se vestea Cuvântul ca şi în islamism Coranul. Am crezut noi cuvintele Domnului: "s-a isprăvit"? Tu trebuie doar să mergi şi să vesteşti Cuvântul lui Dumnezeu. Tu poţi să evanghelizezi, poţi să te rogi, pentru vecinii tăi care nu sunt creştini, scrie numele prietenilor şi roagă-te pentru ei. Trebuie să faci asta acum, mâine nu este al tău!
Un câmp alb este un loc fără nici o biserică, dar mai înseamnă persoanele care sunt gata pentru a auzi Cuvântul. Grânele aici în Bucureşti sunt gata de a fi secerate. Dar dacă noi nu credem Cuvântul Său, noi nu vom avea forţa, pasiunea pentru a vesti evanghelia. Acele suflete, acele vieţi ne aşteaptă.
Pe mine mă cunoşteau ca ateu şi ei nu se apropiau de mine, le era frică. Dar un adolescent s-a apropiat de mine şi a insistat să vin la Biserică. El n-avea studii dar avea disponibilitatea.
...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu