16, Duminică - zidire

Zidire, dimineața
Predică, Luca 5:27-32, mesaj transmis prin Petre Miu Descarcă MP3

...
Există un mare neajuns în Biserica Domnului: lipsa unei ucenicii adevărate.
A fi ucenic înseamnă să îl urmeze pe Domnul Isus în orice lucru.
1) Un prim motiv: o predicare defectuoasă. Minimalizează păcatul. O evanghelie ușoară.
2) Necercetarea continuă a vieții în lumina Domnului Isus Hristos. Lipsa unei cercetări personale continuă. Vii la adunare și nimeni nu te mai întreabă dacă vrei să-l cunoști pe Domnul Isus mai mult!
"Vino după Mine!" Cuvinte cu o țintă precisă. Apare de 15 ori.
Ce înseamna de fapt chemarea Domnului Isus? Ce consecințe avea atunci și ce consecințe implică acum?
A) Ascultarea. Parcă ne știrbește într-un fel libertatea de a alege. Dar uneori o privim ca pe o opțiune. Dar pe vremea Domnului nu era nicicum o opțiune ci aceia care mergeau după El lăsau totul în urmă.
Cum putem să avem certitudinea că cineva este născut din nou? "Oile Mele ascultă glasul Meu și vin după Mine".
Ascultăm noi de El? Am auzit noi cuvintele?
Dacă n-asculți ce ești?
B) Pocăința. Chemarea lui Matei, vameșul a fost ca să lase totul și să meargă după Domnul Isus.
Întrebarea pentru noi: poate un păcătos să păcătuiască? Da, după Cuvânt, poate păcătui accidental, dar imediat se pocăiește. Nu poți trăi veșnic în păcatul tău.
Nimeni nu l-a urmat pe Fiul fără să fi întors spatele păcatului.
Credinciosul nu are liniște când păcătuiește.
C) Supunere. Din toată inima. Se așează sub autoritatea altcuiva.
"Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă." Cuvântul jug înseamnă să fi legat de altcineva. Domnul Isus ne leagă cu funiile dragostei Lui. Ne cheamă la El să luăm jugul Lui în lucrare. Colaboratori ai Lui. Avem noi conștiența acestui fapt.
"Jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară." Dar nu vom purta singuri acest jug.
Nu puțini sunt cei care refuză jugul Domnului și acceptă o zgardă. Domnul Isus vrea să poarte și să împartă cu noi jugul și povara și greutatea și durerea. Dar dacă nu acceptăm, poate că nu suntem ai Lui, și poate că nu suntem mântuiți !
D) Dedicarea. Acolo și numai acolo unde merge Domnul.
A primi mântuirea cu gândul că Domnul Isus este mai puțin de un stăpân este o mântuire falsă.
Noi suntem proprietatea Domnului, suntem ai Lui.
E) Perseverența. A merge după Domnul Isus nu este ceva ce faci o singură dată, dintr-o dată. Evident că are un moment de început. Dar este un angajament pentru toată viața. Drumul nostru cu Domnul Isus nu se termină decât odată cu moartea sau la Răpire.
Drumul pe urmele Domnului Isus Hristos este un drum presărat cu pietre ascuțite, nici nu ne dăm seama cât de greu este să mergi pe acest drum, dar Domnul ne dă putere. În chemarea Lui este putere!
Vom porni și noi pe acest drum? Putem să vedem cu ochii duhovnicești pe Domnul Isus cum ne cheamă? Domnul Isus ne spune: urmează-Mă, vino după Mine! Domnul Isus ne spune atenție: să luăm crucea în fiecare zi, să ne lepădăm de noi înșine. Oamenii azi se gândesc la cruce la niște necazuri greu de purtat. Dar crucea este simbolul morții, Domnul s-a referit chiar la moartea noastră. Luare crucii este mai mult decât lepădarea de noi înșine. De cele mai multe ori facem ca Iacov cand se întorcea de la Laban după 20 de ani. Iacov și-a adus aminte de amenințările lui Esau. Iacov a trimis slujitorii înainte să afle intenția lui Esau. A aflat că venea cu 400 de oameni, Geneza 32:7-11, și trimite daruri lui Esau. Și dacă nu e mulțumit? ! Eforturi disperate de a-și scăpa viața. Dar noi suntem ca Iacov! Iacov își trimite soțiile și copiii lui Esau ca robi, dar nu s-a dat pe sine! Așa suntem și noi, dar nu e mulțumit Domnul, dar nu ne dăm pe noi înșine.
Când renunțăm la toate manevrele de eschivare de la a ne lua crucea, atunci ne putem bucura de Domnul încât să ne întrebăm cum de nu ne-am luat crucea mai de dinainte!
...