duminică, 22 aprilie 2012

22 - Duminică - 3

Evanghelizare, dimineaţa
Predică, Ioan 21:19b-25, mesaj transmis prin Nelu Istrate Descarcă MP3

...
Un adevăr folositor: "Unde mă duc Eu, tu nu poţi veni, dar vei veni după aceea". Încrederea în mine înseamnă neîncredere în Domnul Isus.
Petru este lăsat să cadă, singura protecţie este: "Eu m-am rugat pentru tine!". Încrederea în sine falimentează sigur. Învăţând din păţania lui Petru să nu cădem şi noi. Au fost şi între noi, au plecat iar când s-au întors au avut boli în trup, în suflet, divorţuri. Pocăinţa este când Duhul Sfânt te convinge de păcat. Blestemat este omul care se încrede în el însuşi sau în om.
Crede ce spune Cuvântul lui Dumnezeu, învaţă din păţania altora. Petru ne învaţă lecţia că nu poţi să-L urmezi pe El prin resurse personale. Viaţa cu El este o problemă supranaturală, este nevoie de lumina lui Dumnezeu ca să te pocăieşti.
Încrederea în noi înşine are rădăcina: eu sunt bun, eu am resurse. Dar ce experienţă amară a avut Petru. Încrederea în sine este mândrie, slavă pentru sine însuşi, şi asta este o nebunie pentru viaţa de credinţă. Satana a colaborat cu încrederea de sine a lui Petru. Când vrei să te arăţi pe tine. Cum se poate scăpa prin încrederea în sine? Domnul Isus S-a încrezut în Dumnezeu până la capăt.
Să te uiţi la exterior este o încredere deşartă. Cum ar fi un băiat după o fată frumoasă.
...Vrem iertarea de păcate şi apoi să fim puternici, neglijând puterea Duhului Sfânt.
Trebuie încredere în Domnul pentru sine, că El va îngriji.
Ascultarea este imediată, înţelegerea poate să aştepte. Smerenia ascultării, dispoziţia ascultării pentru că Îl cunoşti.
Pasajul vorbeşte despre ucenici, să-l urmezi pe El. "Să-L urmăm", "să se lepede de sine". Doar Dumnezeu contează numai pe El Însuşi.
Să ne pese de alţii ca să-i putem ajuta.
Să nu mai facem atâta caz de ce este în jurul nostru, ci să fim nişte modele pentru ceilalţi.
...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu